Piesa o știe toată lumea, chiar dacă nu toată lumea știe cine o cântă. Un muzician din Hawaii, masiv, cu o voce blândă, cântă "Somewhere Over the Rainbow" acompaniat de un instrument mic, care pare de jucărie și sună cald. Israel Kamakawiwo'ole a înregistrat-o în 1988, într-o singură priză, la trei dimineața, într-un studio care i-a dat cincisprezece minute. A ajuns pe disc abia în 1993 și de atunci nu a mai ieșit din urechile nimănui.

De acolo pornesc mulți dintre cei care ajung la noi după primul ukulele. Tot acolo se împiedică și de prima problemă: cum se scrie?

Ukulele. Dicționarele românești înregistrează o singură formă, iar aceea este ukulele, cu doi u. "Ukelele" nu apare în niciunul dintre ele. Nu e o greșeală gravă, e o scriere după ureche, dar dacă vrei forma corectă, aceasta este ukulele.

Restul articolului este despre ce contează mai mult decât ortografia: ce ai, de fapt, în față, ce mărime îți trebuie și de la ce sumă începe povestea.

De ce scrie jumătate de internet "ukelele"

Vinovată e distanța dintre cum sună cuvântul și cum se scrie.

În engleză se aude aproximativ "iu-că-LEI-li", cu a doua vocală tocită până aproape dispare. Cine scrie după ureche pune acolo un e, și așa apare "ukelele". În hawaiană, de unde a pornit cuvântul, sună altfel: "u-cu-LE-le", cu patru vocale limpezi. Ambele sunt redări aproximative, nu transcriere fonetică, dar arată de unde vine confuzia.

Scrierea, în schimb, este aceeași peste tot: ukulele, și în engleză, și în hawaiană. "Ukelele" nu este forma oficială în nicio limbă, este doar transcrierea unei pronunții. Forma din dicționarele noastre o găsești pe dexonline.ro, unde cuvântul apare în MDA2, în DN, în Dicționarul de termeni muzicali și este normat în DOOM 3, ediția din 2021, ca împrumut din engleză, dintr-un cuvânt polinezian. Definiția e aceeași peste tot, cu mici variații: chitară mică, cu patru corzi, originară din insulele Hawaii.

Cât despre ce înseamnă numele, cea mai răspândită interpretare este purice săltăreț - o descriere a felului în care arată degetele cuiva care cântă repede pe un gât atât de scurt. Muzeul Istoric Portughez din California, care ține o expoziție despre originea instrumentului, o formulează prudent: se crede în general că înseamnă asta. Nu e o certitudine, e explicația care a rămas.

Un ukulele, două ukulele

Aici se împiedică multă lume, inclusiv oameni care scriu corect restul cuvântului.

DOOM 3 îl trece ca substantiv neutru și îi dă formele articulate de singular: ukulelele la nominativ, ukulelelui la genitiv-dativ. Formă de plural nu îi înregistrează.

Consecința practică e simplă: forma nu se schimbă. Un ukulele, două ukulele, cinci ukulele. Nu se adaugă nimic la capăt, oricâte ai avea.

Capcana e cuvântul care pare pluralul și nu este. "Ukulelele" nu înseamnă mai multe instrumente, înseamnă instrumentul, cu articol: "ukulelele meu are corzi noi". Articolul se lipește la capăt ca la orice substantiv, doar că aici rezultatul are trei silabe identice la rând și sună a bâlbâială.

Deci: am cumpărat un ukulele, am două ukulele, ukulelele meu s-a dezacordat.

De unde vine, de fapt

Povestea cu marinarii portughezi circulă peste tot și e aproape corectă. Aproape.

În 1879, un grup de imigranți din Madeira a ajuns în Hawaii. Nu erau marinari; printre ei se aflau tâmplari și constructori de instrumente muzicale. Au adus cu ei o chitară mică portugheză, braguinha, un instrument cu patru corzi apărut la Braga în 1719.

Trei dintre ei au rămas în istorie: Manuel Nunes, José do Espírito Santo și Augusto Dias. Primilor doi documentele muzeului le dau exact această meserie, iar lui Manuel Nunes i se atribuie remodelarea braguinhei din care a ieșit instrumentul pe care îl știm azi.

Ce a urmat s-a întâmplat repede: în câteva decenii instrumentul devenise simbolul sonor al insulelor, iar de acolo a plecat în America și în Europa.

Un lucru merită spus limpede, pentru că circulă și el greșit: ukulelele nu a avut niciodată cinci corzi. Patru sunt de la început, moștenite de la braguinha. Instrumentul madeiran cu cinci corzi, rajão, a lăsat altceva în urmă: felul ciudat de a acorda, despre care vorbim mai jos.

Patru mărimi, și ce schimbă fiecare

Aici e partea care contează efectiv când cumperi. Mărimile poartă nume, nu fracții ca la chitară, și se măsoară în țoli, după lungimea totală a instrumentului.

Mensura este lungimea corzii vibrante, de la capăt până la punte, și ea decide cât de departe trebuie să ajungă degetele. Cu cât urci în mărime, cu atât corpul e mai mare și sunetul mai grav și mai plin.

Trei observații practice, din ghidul de mărimi publicat de Kala, unul dintre marii producători:

Primele trei mărimi se acordează la fel. Sol-do-mi-la, aceleași poziții de degete, aceleași acorduri. Poți trece de la sopran la tenor fără să reînveți nimic.

Baritonul e altă poveste. Se acordează re-sol-si-mi, adică exact ca primele patru corzi ale unei chitare. Are sens pentru cine cântă deja la chitară, pentru că nu are nimic nou de învățat. Pentru cineva care începe de la zero, el rupe compatibilitatea cu tot ce se găsește scris pentru ukulele.

Coarda de sol este mai înaltă decât cea de do de lângă ea. Nu e o greșeală de acordaj și nu e nimic de reparat. Se numește acordaj reentrant, este moștenirea de la rajão, instrumentul madeiran cu cinci corzi, și tocmai el dă sunetul acela vesel, fără bas, pe care îl recunoști imediat.

Ce mărimi găsești, de fapt, la noi

Aici teoria se lovește de raft, iar diferența merită știută înainte să alegi.

La noi, la finalul lui august 2026, stăteau pe raft peste treizeci de ukulele, dintre care aproape toate sopran. Un singur concert, de 24 de țoli, cu corp în formă de ananas. Un singur tenor, de 26 de țoli. Bariton nu avem în acest moment.

Nu e o particularitate a magazinului nostru, e felul în care se cumpără instrumentul în România: ukulelele se ia ca prim instrument, ieftin și mic, iar cererea pentru mărimile mari este mult mai rară. La bariton se adaugă și faptul că se acordează ca o chitară, deci cine îl caută pornește, de obicei, din altă direcție.

Deci: dacă vrei sopran, ai de unde alege. Dacă vrei concert sau tenor, avem câte un model din fiecare - scrie-ne sau sună-ne înainte să vii, ca să fim siguri că îl mai găsești.

Două dintre modelele de sopran poartă în nume orașul Reghin, acolo unde funcționează din 1951 cea mai mare fabrică de instrumente cu corzi din Europa. Fișa nu precizează unde a fost fabricat efectiv instrumentul, așa că, dacă asta contează pentru tine, întreabă-ne și verificăm. Ce știm sigur este că pe amândouă le avem pe stoc, deci poți veni să le încerci chiar astăzi.

Cât costă, și ce iei de banii ăia

Prețurile de mai jos sunt cele pe care le aveam la sfârșitul lui august 2026 și se mai schimbă. Ți le dăm ca praguri, ca să știi la ce să te aștepți pe fiecare treaptă.

109-148 de lei. Sopranul de intrare. Un instrument de 53 de centimetri, cu corzi de nailon. Face exact ce trebuie: îți spune, în două săptămâni, dacă îți place sau nu. Nu are pretenții și nici nu trebuie să aibă.

159-179 de lei. Aici intră modelele de sopran cu lemn mai bun și, tot aici, singurul nostru concert, la 179 de lei. Diferența față de treapta de dedesubt se aude, dar mai ales se simte în cât de bine stă acordat.

299-490 de lei. Sopran de nivel superior, cu finisaje serioase și mărci cunoscute. La 399 de lei stă și tenorul, din mahon, cu tastieră de palisandru. Este zona în care instrumentul nu te mai limitează pe tine.

1.799 de lei. Un ukulele electro, cu doză, care se bagă în amplificator. Are sens dacă urci pe scenă sau înregistrezi. Pentru cântat pe canapea, nu.

Vestea bună a acestui instrument, față de aproape orice altul: treapta de intrare chiar funcționează. O chitară de o sută de lei e o problemă. Un ukulele de o sută de lei este un instrument onest, pe care se poate învăța.

Ukulele sau chitară, dacă e primul instrument

Întrebarea vine des, mai ales de la părinți, și răspunsul depinde de un singur lucru: ce vrea, de fapt, omul care va cânta.

Ukulelele e mai blând cu începătorul. Are patru corzi în loc de șase, corzile sunt de nailon și stau la tensiune mică, deci nu taie degetele, iar gâtul e scurt, deci o mână mică ajunge peste tot. Primele trei acorduri ies în prima zi, la propriu, și cu ele se pot cânta deja zeci de piese.

Nu este însă o chitară mai mică. Se acordează altfel, are alte poziții de degete și alte acorduri. Cine visează la chitară nu ajunge la ea prin ukulele; ajunge mai repede dacă începe direct cu o chitară clasică de 4/4, care are tot corzi de nailon și e la fel de blândă cu degetele.

Sfatul nostru: dacă scopul e să cânți repede și să te distrezi, ukulele. Dacă scopul e chitara, începe cu chitara și uită-te la ce chitare avem pe mărimi.

Există și varianta a treia, deloc absurdă: ukulele acum, chitară peste doi ani. Nimic din ce înveți pe ukulele nu se pierde - ritmul, urechea, obișnuința de a ține un instrument în brațe zilnic.

Ce mai trebuie, în afară de instrument

Puțin, spre deloc. E unul dintre motivele pentru care instrumentul se ia atât de ușor.

Un acordor. Poate fi o aplicație gratuită pe telefon, cel puțin la început. Un ukulele dezacordat sună fals și descurajează în trei zile.

Un set de corzi de rezervă. Se rup rar, dar când se rup, se rup în seara în care aveai chef să cânți. Le găsești la corzi de ukulele, împreună cu o curea, dacă vrei să cânți în picioare, și cu un capodastru, dacă vrei să schimbi tonalitatea fără să reînveți acordurile.

Un stativ, dintre accesoriile pentru ukulele, costă cât o pizza și schimbă mai mult decât pare. Un instrument la vedere, la îndemână, se atinge de zece ori mai des decât unul închis într-un dulap.

Husa merită verificată separat: la modelele de intrare nu vine întotdeauna în pachet. Întreabă-ne și îți spunem exact ce intră în cutie.

Un ultim lucru, care sperie mulți începători degeaba: corzile de nailon noi se întind în primele zile și instrumentul se dezacordează des. Nu e defect și nu e vina ta. Se acordează din nou, de câteva ori pe zi, iar după o săptămână se așază.

Întrebări care apar înainte de primul ukulele

Ukulele sau ukelele, cum e corect?

Ukulele, cu doi u. Este singura formă înregistrată în dicționarele românești, inclusiv în DOOM 3, ediția din 2021. "Ukelele" este o scriere după pronunția englezească, în care a doua vocală se aude tocit. Nu apare în niciun dicționar.

Care este pluralul de la ukulele?

Forma nu se schimbă: un ukulele, două ukulele. DOOM 3 înregistrează cuvântul ca substantiv neutru și îi dă formele articulate de singular, ukulelele și ukulelelui, dar nu îi înregistrează o formă de plural. Atenție la capcană: "ukulelele" nu este pluralul, este singularul cu articol - "ukulelele meu".

Ce mărime de ukulele iau pentru un copil?

Sopran, aproape întotdeauna. Are 53 de centimetri, cântărește foarte puțin și o mână mică ajunge relaxat pe tot gâtul. Este și mărimea cu cele mai multe modele pe piață, deci și cea mai ieftină. Concertul și tenorul au sens mai târziu, dacă instrumentul rămâne în casă.

Ukulele sau chitară pentru început?

Depinde de scop. Ukulelele e mai blând - patru corzi de nailon, gât scurt, primele acorduri ies în prima zi. Nu este însă o chitară mică: are alt acordaj și alte acorduri. Cine vrea, de fapt, să ajungă chitarist, ajunge mai repede dacă începe direct cu o chitară clasică, tot cu corzi de nailon. Ukulelele nu e timp pierdut, pentru că ritmul și urechea rămân, dar nu e nici drumul cel mai scurt.

Cât costă un ukulele bun de început?

Între 109 și 180 de lei se găsește un instrument onest, de sopran, cu corzi de nailon, pe care se poate învăța fără nicio rezervă. Peste 300 de lei intri în zona finisajelor mai bune și a lemnului mai bun, care se aude, dar nu e nevoie de ea la început.

Se poate învăța singur?

Da, mai ușor decât la aproape orice alt instrument cu corzi. Cu trei acorduri simple se cântă deja zeci de piese, iar corzile de nailon nu dor. Un profesor ajută la ritm și la mâna dreaptă, dar nu este condiția de pornire.

Cum îți dai seama care e al tău

Un ukulele se alege în trei minute, cu instrumentul în brațe, iar diferența dintre două modele de același preț se aude imediat.

Ține-l cum îl vei ține acasă, ciupește corzile pe rând și apoi toate odată. Uită-te dacă mâna stângă ajunge relaxat până spre capătul gâtului și dacă instrumentul stă singur, fără să îl strângi. Sunetul care îți place ție e cel corect, nu cel din fișa tehnică.

De asta te invit să treci pe la noi. Vino și încearcă ukulelele noastre în magazinul din Strada Ion Câmpineanu nr. 26, în centrul Bucureștiului. Dacă nu ești sigur ce mărime ți se potrivește, scrie-ne la sales@muzicale.ro și îți spunem. Adu și piesa pentru care ai vrut instrumentul - de obicei ea decide.